Dreptul de a stinge flacara olimpica

Deabia am deschis TV-ul ca am si aflat : flacara olimpica a fost stinsa de mai multe ori.

Traiasca si sa infloreasca lupta pentru opinie!

Traiasca si sa infloreasca dreptul de a lupta  impotriva  spiritului olimpic!

Huuuoooo Olimpiada!

Jooooooos Olimpiada!!!

OTAN-NATO

A fost bine. Chiar foarte bine. La acest summit m-am distrat de minune. Maidanezi. Discutii infierbantate. “Anahisti” si ziaristi  batuti.

Iar bomboana pe coliva : sperante, deziluzii, dezinformari si chiar esecuri ( chiar asa?).

11 ani, mintea cea de pe urma

Dupa 11 ani Traian Basescu si-a dat seama ca semnatarii Tratatului cu Ucraina au facut-o in genunchi si sunt niste tradatori ai interesului naional.

Plus tard que jamais :)

Peisajele patriei

In zilele din urma am calatorit. Mai intai cu trenul si apoi cu masina.

Ce am vazut pe fereastra vagonului intrece orice inchipuire. Pamantul arabil al tarii noastre este acoperit. Mai putin cu plante, fie ele chiar si resturi din anii trecuti. Nici acum nu am putut gasi o explicatie pentru atatea depozite insirate pe zeci de km cu plastice, moloz, betoane sau alte ramasite rezultate din demontari. La care obligatoriu sa adaug imaginile selenare din zona Valea Calugareasca.

Prin parbrizul si ferestrele masinii am vazut cu totul alt peisaj. Daca ogoarele nu erau -totusi- -prea verzi in schimb am vazut multe noi constructii. Acestea imi insuflau ceva mai mult optimism.

Adaug o singura concluzie : imi este foarte clar ca factorii de decizie ai statului roman nu suporta mersul cu trenul. E prea deprimant…

Ciclotronul lui Cristoiu

Ca citim sau auzim in mass media tot felul de erori tehnice ( de altele las pe altii) nu  e o surpriza noua.

Cei care vor sa “surprinda” auditoriul cu stiri bomba folosesc termeni pe masura. Cateva exemple. Am citit 110 000 V(volti) cand de fapt uzual se scrie 110 kV (kilovolti); nu am auzit pe cineva spunand ca pana in punctul X sunt 5 000 de m , uzual fiind 5 km. Sau : energia electrica consumata a fost de 60kw/h; corect fiind 60 kwh.

Zilele trecute I.Cristoiu a avut ca invitat pe directorul Spitalului Universitar Bucuresti. Fara a intra in amaunte, amintesc spusele acestuia: la noi in tara nu avem un ciclotron. La care moderatorul da solutia : pai nu avem centrala nucleara la Cernavoda? Invitatul a dat dovada de calm si curtoazie si a spus ca cele doua instalatii nu sunt de acelasi tip.

Ciclotronul este o megainstalatie. El este un accelerator de particole ( protoni, neutroni, mezoni, etc.) care bombardand atomii ii transforma in izotopi ai elementului respectiv.

Asadar ciclotronul si o centrala nucleara sunt instalatii cu totul diferite ca structura si scopuri, chiar daca “lucreaza” cu nucleele atomilor.

Asa se intampla cand te ia gura pe dinainte si abordezi subiecte pe care nu le cunosti.

Spiritul de casta vs. de echipa

Am apreciat intotdeauna filmele - in speciale americane- care aveau ca tema centrala spiritul de echipa. Erau educative pentru cei care erau dispusi sa inteleaga mesajul.

In Romania  se vorbeste rar despre aceasta stare de spirit. Oare sa nu ne placa? Ne-ar face rau?

Nu. La noi spiritul de echipa e inlocuit cu cel de casta. Cunoasteti vreo echipa formata din , sa zicem, juristi, doctori sau cadre didactice?

E vai de cel care indrazneste sa aiba o alta parere decat un membru al castei. Toti colegii sar in sprijinul celui ultragiat.

Le urez succes!

Elena Basescu si retorica

Astazi, dupa ultimul week-end, mass media ( ma rog, o parte a ei)  s-a inflamat de-a binelea. Tanara E. Basescu a fost supusa unei critici mult prea dure.

Am stat si am analizat ce s-a intamplat de fapt. Las de o parte greseli greu de acceptat. Doresc sa insist pe ideea de discurs in fata unui auditoriu.

Prin natura activitatii mele periodic trebuie sa fiu prezent in fata unor cursanti maturi. In general nu am o elocinta deosebita. Nu pot vorbi decat daca ideea ce urmeaza sa o exprim imi este foarte clara. Nu pot improviza. Dar cand sunt in elementul meu, cand stiu ce am de spus sau de intrebat, atunci verbul se infierbanta, cuvintele  dau navala. Iar daca imprejurarea permite atunci chiar am ragazul sa constat surprinderea care ma cuprinde.

Cu alte cuvinte cand ideile nu-ti sunt clare nu ai ce cauta sa vorbesti liber. Sfatul celor din jur pentru ca tanara sa invate textul pe dinafara a fost unul catastrofal. Invatarea unei poezii e una, a invata un text este cu totul altceva. Iar daca acesta are si erori de compunere atunci finalul nu poate fi neasteptat.

Nu e buna schimbarea modificarii!

Sunt ani buni decand mass media ne-a tot bombardat -sub diverse modalitati- cu necesitatea, oportunitatea, dezideratul, imperativul si alte asemenea inalte nevoi privind votul nominal. Iar sireacul de popor, afland el cat de importanta este votarea cu stampila pe numele personal al candidantului a dat navala pe sondaje si au bifat cu mare entuziasm aceasta chemare. Mai, mai sa ajunga la 100% dorinta fierbinte a votantilor. Asa ca cum vox popului vox dei alesii nostri, dupa ceva scremeri, au votat legea chiar si cei care erau impotriva ei!

Nici nu apucase calculatorul Parlamentului sa anunte rezultatul votului ca - bineinteles- prea iubita noastra mass media ( scuze pt dezacord!) a si inceput vaicareala. Pai cum, sa nu putem scapa de baronii locali!? Sa plece Berceanu la Dolj si Flutur la Suceava?! Sa ajunga esalonul doi din partide in Parlamentul rusinii!? Pai noi cu cine mai facem toksouri?! Cu Chiuariu sau cu Buza ( sau cum il cheama pe oponentul de doua parale al E.B.)

Asa ca tare ma bucur ca al nost popor stie bine ce vre si care incotro sa ne ducem.

Cui nu-i frica de ridicol?

De cand am inceput sa constientizez propria-mi personalitate mi-a fost frica teribil de a nu fi ridicol. Am constatat ca nu sunt multi astfel de oameni. Nu-i voi blama pe ceilalti. Dar…

Atunci cand esti persoana publica, cand esti formator de opinie atunci lucrurile stau cu totul altfel.

Iarasi am vazut-o pe Andreea Cretulescu ( sau cumva Cretzulescu ?!) intr-o postura profund ridicola.

Este total CONDAMNABILA atitudinea unui ziarist sa pui o intrebare unui interlocutor ca apoi imediat -inainte de a afla raspunsul - sa faci o grimasa clara de persiflare a viitorului raspuns.

P.S. Din pacate se mai intampla si in blogosfera ignorarea ridicolului. Pacat atat pentru persoana in sine cat si pentru cauza pe care o reprezinta!

CTP. Leapsa de la I. Comanescu

Nu am citit cartile lui CTP.  Doar -cateva zeci?- editoriale.  Cele mai multe pareri ale sale le-am aflat la TV. Am impartasit  destule din ele.

Vesnic suparat -sa fie un truc?!-, de multe ori nebarbierit, rasufla adanc inainte de a-si incepe fraza, nu face concese in contraziceri , sunt numai cateva fatete ale personajului nostru.

Nu  pot omite articolele sale din Adevarul Literar. Poate ca aici era - si mai este- adevaratul CTP.  Imi mai amintesc de o emisiune a lui Iosif Sava  in care si-a entuziasmat gazda, dar - mai cred - ca si pe multi privitori.

Stiu ca are multi inamici. Dar daca Emil Hurezeanu l-a vrut in apropierea sa inseamna a avut destule temeiuri.

Pagina urmatoare »