Dependentii de aplauze.

   Nu cred ca sunt multe persoane care sa nu fi sesizat ca semeni ai lor sunt dependenti de   aplauze. Indiferent de provenienta lor. De la publicul spectacolelor artistice pana la cel al mitingurilor electorale.

Aceasta dependenta - ca oricare alta- este daunatoare.

Sunt surprins cum cei obisnuiti cu scena- indiferent de structura ei: lemn, metal, plasma, etc.- nu vor sa o paraseasca decat cu picioarele inainte.

Nu vreau ca in aceasta zi in care M.M. ar fi implinit 43 de ani sa intinez memoria celor plecati  in ceruri sau se mai afla in mijlocul nostru. Dar nu pot sa inteleg DE CE acesti oameni nu stiu sa se opresca. Sau se opresc in mod dramatic.

Pacat ca energiile acestor oameni nu se (re)canalizeaza spre alte tinte aducatoare de beneficii proprii dar si pentru cei care ii apreciaza.

Douazeci de ani de Romanie debusolată!

   Ne-au mai trebuit niste inundatii - de care inca nu am scapat!- pentru a vedea cum este condusa Romania.

Sunt ani buni decand  constat ca Romania nu a avut, nu are si nici nu va avea vreun/vreo  plan/perspectiva pe termen mediu si lung.

Conducatorii Romaniei socialiste (asa zis “comuniste”) - cu toate pacatele lor- cel putin aveau niste planuri cincinale. Cum era alcatuite, cum se realizau sau cu ce costuri sunt alte subiecte.

Sa fim rezonabili! intrarea dorita a Rou in NATO sau UE a fost mai degraba o “aducere” /”impingere” mai mult sau mai putin fortata.

Propuneri de inflatie, macro-economie si alte sintagme economico-financiare nu au dus la dezvoltarea Romaniei.

Diletantismul clasei politice romanesti frizeaza nu numai ridicolul ci si esenta prostiei populatiei acestei tari.

Nu sunt specialist  in amenajari de ape dar se vede cu ochiul liber al mintii ca, virgula, - cutez a spune- Rou nu are oameni priceputi in a gasi solutii cu adevarat fiabile, viabile si valorificabile. Paranteza. In urma cu sapte ani am trecut prin Germania. Intr-o zona deluroasa am vazut realizate niste bazine pline cu apa; altele erau in constructie. Concluzia mea: acestea erau folosite pentru piscicultura  si aculmulari. Paranteza.

Inainte de ‘90 se faceau regularizari de pâraie si torenti. Nu am mai auzit vorbindu-se despre ele nici in aceste zile pline de dezbateri aprinse. Dar nici acele lucrari nu reuseau sa incetineasca semnificativ navala apelor. Cu atat mai putin acum cand taierile inconstiente de paduri combinate cu ploi deluviene au accentuat debitul apelor.

O alta institutie depasita de evenimente este ISU. Aceasta a fost creata pe defuncta ALA(apararea locala antiaeriana). ISU a  ramas tributara rostului fostei institutii ocupandu-se mai mult de situatii de razboi si incendii. Ati auzit de vreo aplicatie privind inundatiile?

In Vrancea sunt mai multe localitati constituite prin anii 1930 pentru oameni stramutati din zone cu alunecari de teren. Oare - printre alte solutii pentru zonele des inundabile- nu s-ar putea avea in vedere si una ca aceasta?

Basescu a avut dreptate cand a pus problema asigurarilor. Numai ca : cine oare a desfiintat  asigurarile obligatorii pana in ‘90? Pai iubitii nostri alesi de dupa!